ISTORIA BERII
Cuvantul bere provine din latinescul bibere, care inseamna “a bea”.
Sa incercam sa dam o definitie a berii: berea este o bautura alcoolica obtinuta din drojdia care duce la fermentarea maltului din grane, la care se adauga apa si hamei. Cantitatea de alcool este in jururl valorii de 5%, uneori depasind aceasta valoare si ajungand pana la 8-9% din volum. Am auzit ca ar exista beri si cu o cantitate de alcool de 12 % din volum.
Cum a fost inventata berea, si de catre cine?
Surprinzator pentru multi barbati, legenda spune ca berea a fost descoperita de o femeie care gatea cereale. In mitologia armenilor, berea se spune ca a fost adusa din ceruri de catre zeita pamantului, Armalu. Alte surse sustin ca berea s-a descoperit prin fermentatia painii lasata la inmuiat. Acum nu conteaza foarte mult cine si in ce imprejurari a facut descoperirea, important este ca a fost descoperita.
Berea isi are originile in vremuri indepartate. Se spune ca in Mesopotamia, acum circa 5-6000 de ani, se producea si se consuma bere. In acea perioada, si chinezii produceau o bautura din grane fermentate, denumita “kui”. Vechii egipteni s-au dovedit si ei fabricanti ai acestei licori pe care o apreciau foarte mult, ea facand parte, alaturi de paine, din masa zilnica a taranilor si sclavilor. Uimitor este faptul ca, unele dovezi ne arata ca egiptenii nu foloseau drojdie la fabricarea berii.
De la egipteni, berea ajunge in Grecia si apoi la Roma.
Ajungem in Evul Mediu, unde apare Gambrinus, un rege din Flandra care este considerat sfantul patron al berii. In aceasta perioada se dezvolta fabricarea berii in interiorul manastirilor, atat pentru consumul pelerinilor ce poposeau in aceste lacasuri cat si pentru locuitorii lor.
Tehnologia fabricarii berii in evul mediu era cunoscuta de catre toate popoarele europene. Berea din acele vremuri nu era nici pe departe asemanatoare celei contemporane deoarece in acea perioada nu se folosea hamei. Acest ingredient a inceput sa fie folosit la fabricarea berii de catre germani, cu toate ca unele surse afirma ca scitii consumau bere cu hamei iar slavii de est intrebuintau hameiul cu mult timp inaintea germanilor.
Deci, berea este o bautura extrem de veche si, fiecare popor si-a adus contributia la perfectionarea producerii ei.
Pentru comercializare, berea a inceput sa fie produsa in Germania, in jurul anului 1200. In 1516, Wilhelm al VI-lea al Bavariei instituie Legea Puritatii Berii care specifica clar ca ingredientele folosite in fabricarea berii trebuie sa fie doar apa pura, orz si hamei.
Tot in Germania, in anul 1605 se incepe imbutelierea berii.
In Romania, cea mai veche atestare documentara a berii o reprezinta un act din 1366 ce precizeaza ca la rascoala taranilor si a mestesugarilor din Floresti (Cluj) a participat si Iacob Berarul. Cel mai probabil, berea a fost introdusa in viata locuitorilor transilvani de catre sasi.
In Moldova si Muntenia, berea a inceput sa se consume odata cu venirea soldatilor Austrieci, chiar daca voievozi ca Stefan cel Mare, Alexandru Lapusneanu si Aron Tiranul au incurajat febricarea berii.
Prima fabrica de bere romaneasca a fost infiintata la Timisoara in anul 1718 iar prima fabrica de bere din Bucuresti s-a construit in 1809.
Un ultim amanunt: prin anii 1840, Josef Groll din orasul Plzen (din Cehia actuala) a inventat berea denumita Pilsner (metoda de productie Pilsen), o bere limpede, blonda, ce s-a raspandit si a cucerit cu mare repeziciune intreaga lume. Multi dintre bautorii de bere romani au avut placerea de a gusta aceasta bautura, deoarece a fost raspandita pe scara larga si in Romania (inainte de 1989, din cate stiu, era singururl tip de bere ce se producea la noi).