home
home
cum fabric bere
forum
tehnologie fabricare bere din kit-uri
intrebari frecvente
tehnologie fabricare bere din malt
Berarii amatori cu experienta vor sa controleze intreg procesul de fabricare al berii. Pentru acestia BREWFERM a dezvoltat si lansat kit-uri de malt cu ingrediente bine echilibrate. Poate fi o provocare sa adaugati o savoare in plus prin adaugarea de noi ingrediente, astfel incat berea obtinuta sa poarte amprenta dvs ca berar. Pentru aceasta tehnologie, aveti nevoie de echipamente BREWFERM MINOR sau SUPERIOR.
1. Zdrobirea maltului
Pentru aceasta operatie se foloseste o masina de zdrobit maltul. Prin urmare, aceasta zdrobire nu inseamna macinare: grauntele trebuie doar spart iar invelisul sau trebuie sa ramana intact.
Pentru inceput verificati reglajul masinii de zdrobit. Marimea grauntelui zdrobit este important pentru procesul de filtrare dupa procesul de terciuire. Umpleti recipientul de fierbere cu apa (cantitatea este trecuta in reteta) care trebuie sa aiba cu aproximativ 2 C mai mult decat temperatura primului proces de terciuire. Adaugati maltul zdrobit si amestecati pana cand se formeaza un amestec omogen.

2. Terciuirea
In aceasta faza amidonul prezent in boabele de malt este transformat in zaharuri. Aceste zaharuri sunt necesare in procesul de fermentatie. Dupa cum stiti, drojdia transforma zaharurile in alcool dar, determina si gustul berii. Verificati temperatura terciului cu ajutorul unui termometru. Acest terci trebuie sa ajunga la temperatura specificata in reteta (corespunzatoare primului proces de terciuire). Amestecati terciul in permanenta pentru a evita arderea lui. Cand terciul a ajuns la temperatura indicata, mentineti-o atata timp cat este specificat in reteta. Dupa acest pas, terciul trebuie incalzit pana la urmatoarea temperatura specificata in reteta. Incalzirea se face aproximativ cu 1 C pe minut. In timpul procesului de terciuire, trebuie mentinut ph-ul la valoarea de 5,5. Marirea aciditatii terciului (daca este cazul) se face cu ajutorul acidului lactic. Apoi urmati toti pasii ulteriori care indica alte temperaturi (si perioade de timp) ale terciului. Cand a trecut ultima etapa a procesului (5 minute la o temperatura de 75 C) urmeaza filtrarea si clatirea.

3. Filtrarea si clatirea
In aceasta etapa, separam partile solide de restul lichidului. Recipientul de filtrare BREWFERM este prevazut cu o sita de filtrare si un robinet. Turnati terciul in acest recipient si lasati lichidul sa se linisteasca cateva minute. Incalziti cantitatea de apa pentru clatire (indicata in reteta) la o temperatura de 78 C si turnati cativa litri in amestecul de boabe. Asezati recipientul de fierbere proaspat curatat sub robinetul recipientului de filtrare si deschideti usor robinetul. Pentru a diminua efectul oxidarii solutiei, se recomanda atasarea unui furtun siliconic la robinetul recipientului de filtrare care sa ajunga pe fundul recipientului de fierbere. Lichidul filtrat va umple recipientul de fierbere. Putin cate putin, turnati restul de apa fierbinte pentru clatire peste malt si lasati sa se scurga catre recipientul de fierbere. La final, trebuie sa aveti 24 litri de lichid (conform retetei) in interiorul recipentului de fierbere. In acest fel am transferat majoritatea zaharului din malt. Ceea ce a ramas in recipientul de filtrare se numeste borhot si se foloseste ca element de alimentatie in hrana animalelor. Eliberati recipientul de acest borhot si curatati-l.

4. Fierberea
Prin fierbere, amestecul lichid devine sterilizat si are loc un proces chimic (izomerizarea acizilor alfa din hamei) prin care proteinele se decanteaza. Acest proces are loc la o valoare a ph-ului de 5,2 a amestecului. Daca este cazul, mariti aciditatea cu ajutorul acidului lactic. Incalziti amestecul pana incepe sa fiarba. Asigurati-va ca atunci cand se atinge punctul de fierbere, amestecul nu da in foc (micsorati temperatura amestecului daca este necesar). In functie de reteta, trebuie adaugat hameiul si eventuale plante la un anumit timp, desemenea specificat. Aceste ingrediente se gasesc in interiorul pachetului, intr-un sac de fierbere a hameiului, ambalat in vid. Sacul de fierbere a hameiului se introduce in amestecul ce fierbe. In permanenta amestecati lichidul pentru a se omogeniza si a prelua cat mai multa aroma din hamei. Dupa ce s-a adaugat hameiul, veti observa ca se reduce cantitatea de spuma, datorita uleiurilor din hamei. Opriti incalzirea dupa expirarea timpului de fierbere. Veti observa in lichid formatiuni de proteine care se sedimenteaza si se depun pe fundul recipientului. Imediat dupa incetarea fierberii, scoateti sacul de fierbere a hameiului din amestecul fierbinte.

5. Racirea amestecului
Un aspect important este racirea rapida a amestecului pentru a evita infestarea de orice fel. Reamintindu-va ca infestarile isi au originea la temperaturi cuprinse intre 15 si 40 C si, noi va trebui sa racim amestecul la o temperatura aflata in acest interval, veti intelege de ce este foarte important sa dezinfectam tot ceea ce vine in contact cu amestecul de bere. Folositi substanta pentru dezinfectare Chemipro Oxi pentru toate componentele echipamentului si eventuale alte ustensile ce vin in contact cu amestecul de bere. Racirea se face prin intermediul serpentinei de racire din cadrul echipamentului. Introduceti serpentina in amestecul fierbinte. Introducerea in amestec se poate face cu un sfert de ora inainte de terminarea fierberii, pentru a fi sigur ca serpentina este si ea sterilizata. Conectati un furtun la o sursa de apa rece (robinet) iar cealalta conectati-o la o scurgere (asezati-o in chiuveta). Deschideti robinetul de apa rece si urmariti temperatura amestecului. Amestecul trebuie sa ajunga la o temperatura cuprinsa intre 25 si 28 C. Intre timp amestecati incet lichidul cu spatula pentru a se omogeniza temperatura in interiorul lui. In timp ce lichidul se raceste, puteti trece la urmatorul pas.

6. Prepararea drojdiei
In functie de berea ce doriti sa o obtineti, va trebuie un anumit tip de drojdie. Drojdia uscata va trebui rehidratata timp de 15 minute (cititi instructiunile de pe eticheta). Imediat ce amestecul a ajuns la temperatura dorita, inchideti robinetul de apa rece si lasati serpentina de racire in interiorul amestecului. Asta deoarece veti vedea o masa de proteine asezata pe fundul recipientului de fierbere. Cu ajutorul sifonului primit odata cu echipamentul, treceti amestecul de bere in recipientul de fermentare, dotat cu capac, robinet si supapa de evacuare a dioxidului de carbon. Aveti grija ca sifonul sa nu atinga entitatile de proteine formate si sedimentate pe fundul recipientului de fierbere (ele se vor tulbura imediat la o simpla atingere). Proteinele sunt bune pentru formarea spumei berii si, o cantitate mica se poate transfera prin sifonare dar, reduceti aceasta cantitate cat se poate de mult. Acum vom face prima masurare a densitatii amestecului: se umple pana aproape se partea de sus cilindrul de masurare cu lichid racit (o masurare exacta se face cu lichidul la temperatura de 20 C). Introduceti cu grija densimetrul in cilindru si cititi pe scala (valoarea normala este cuprinsa intre 1050 si 1100 dar, uneori poate sa aiba mici abateri). Notati aceasta valoare impreuna cu data in care s-a facut masurarea - aceasta este densitatea initiala a berii.

7. Adaugarea drojdiei si fermentarea
Dupa ce ati transferat toata cantitatea de amestec lichid din recipientul de fierbere in cel de fermentare, puteti adauga drojdia rehidratata in bere. Amestecati bine cu spatula continutul pentru ca drojdia se fie imprastiata in toata masa lichidului. Puneti capacul recipientului de fermentare si apasati-l pana devine inchis ermetic. Fixati supapa in capacul recipientului de fermentare. Introduceti in supapa de evacuare apa pana la semn.In cateva ore, amestecul lichid va incepe sa fermenteze si surplusul de dioxid de carbon va fi eliminat in afara prin supapa.

8. Verificarea fermentatiei
Tineti sub observatie procesul de fermentatie. Verificati ca temperatura sa nu scada mult pe timpul noptii (recipientul de fermentare e recomandat sa fie asezat intr-un loc cu temperatura ambianta constanta). Dupa circa 10 zile, verificati densitatea lichidului si, in functie de tipul de bere dorit a se obtine (pentru o bere tare, densitatea trebuie sa fie intre 1010 si 1015; pentru beri mai slabe, densitatea trebuie sa fie intre 1000 si 1005)
se poate trece la imbutelierea berii in sticle sau keg-uri. Masurarea densitatii se face scotand din recipientul de fermentare prin intermediul robinetului cantitatea necesara pentru masurare (nu desfaceti capacul recipientului). Aveti grija ca, in aceasta faza, la masurare pot apare mici bule de dioxid de carbon ce adera la peretele densimetrului alterand valoarea masurata (pentru a evita alterarea valorii, scoateti densimetru pentru cateva secunde din cilindru si apoi scufundati-l din nou si cititi valoarea). Aceasta valoare este densitatea finala a berii. Facand diferenta intre densitatea initiala si cea finala si consultand un tabel de specialitate, se poate determina cantitatea de alcool din bere.

9. Imbutelierea
Transferati lichidul din recipientul de fermentare in recipientul de fierbere (curatat in prealabil) avand grija ca depunerile de pe fundul primului recipient sa ramana neatinse. Dizolvati o cantitate de zahar (indicata in reteta) necesara pentru etapa a doua de fermentare intr-o cantitate mica de apa fiarta si racita. Adaugati-o berii si amestecati.

9.1 Imbutelierea in sticle
Inainte de a trece la procesul de imbuteliere, sticlele trebuie curatate de depunderi si dezinfectate. Deasemenea, si capacele se dezinfecteaza. Se ataseaza dispozitivul de umplut sticle (dezinfectat in prealabil) la robinetul recipientului. Se da drumul la robinet; datorita supapei din varf, lichidul nu curge. Introduceti tubul in sticla ridicand-o pana supapa atinge fundul sticlei si lichidul incepe sa umple sticla. Cand lichidul a ajuns in partea de sus a sticlei, lasati-o in jos si umplerea se va opri. Capsati imediat sticla si apoi continuati procesul umpland o noua sticla. Puneti sticlele sa fermenteze la temperatura ambianta (aprox 20 C) timp de o saptamana apoi mutati-le intr-un loc racoros (10 C) pana cand berea se limpezeste (proces de maturare). De retinut ca poate dura spatamani bune si, cu cat e mai lunga perioada de maturare, cu atat berea obtinuta este mai gustoasa.

9.2 Imbutelierea in keg-uri
Se pot folosi mini keg-uri de 5 litri sau soda-keg. Cantitatea de zahar ce se adauga berii la imbutelierea in astfel de recipiente este mai mica decat la imbutelierea in sticla. In acest caz nu mai tineti cont de reteta si adaugati
3 gr zahar pentru fiecare litru de bere. Apoi puneti keg-urile intr-un loc la temperatura ambianta apoi la unul racoros, ca mai sus.

10. Degustarea
Acum urmeaza cea mai importanta etapa: degustarea berii. Din etapa de fermentare secundara (in sticla) rezulta un sediment ce se aseaza pe fundul sticlei. Din acest motiv, berea nu se poate consuma din sticla ci se toarna in pahar. Turnati deci, cu grija, fara a tulbura sedimentele de pe fundul sticlei (cu exceptia berilor albe de grau).
Priviti propria bere in pahar: nu arata grozav? Asa limpede si cu o culoare deosebita? Gustati-o: puteti distinge diferite arome (malt, hamei, plante, etc)? are un gust bun care va place? Daca ati raspuns cu DA la aceste intrebari inseamna ca ati urmat tehnologia intocmai. Invitati prietenii sa savureze impreuna cu dvs berea proprie.

Noroc!
Branza de casa - ingrediente si echipamente pentru fabricat branza acasa